Malpraxis - Suport de Curs
1. Aspecte Introductive
1.1. Drepturile si obligatiile medicilor - in raport cu pacientul
1.2. Drepturile si obligatiile pacientilor - in raport cu medicul unitatea medicala si actul medical
1.3. Principiul independenței și libertății profesionale a medicului
Conceptul de medic in viziunea societatii actuale
Drepturile medicilor
Obligatiile medicilor
Obligatiile de mijloace - Obligatia medicului de prudenta si diligenta in acordarea actului medical
Obligatiile de rezultat - obligatia de supraveghere, obligatia de a preveni infectiile nozocomiale, obligatia de sterilizare a aparaturii, obligatia privind acuratetea analizelor de laborator, etc
Conceptul de pacient
Drepturile individuale. Dreptul la protectia sanatatii
Dreptul de acces la asistenta medicala
Dreptul la informarea individuala
Consimtamantul
Obligatiile pacientului in raport cu medicul, unitatea medicala si actul medical
Sediul materiei
Elementele componentele ale principiului
Drepturile și obligațiile medicului în raport cu unitatea sanitară
Raportul de prepușenie.
Sediul materiei – concepte de bază
Calitatea medicului de prepus al unității sanitare în cadrul căreia își desfășoară activitatea – relevanță și consecințe
2. Raspundere Civila Medicala
2.1. Cadrul de
reglementare
Constituția României
Codul civil
Legea cadru nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului
2.2. Calificarea naturii juridice a malpraxisului medical
Răspundere delictuală
Răspundere contractuală
Răspundere sui-generis – răspundere profesională specifică personalului medical
2.3. Condițiile antrenării răspunderii profesionale a personalului medical
2.3.1. Fapta ilicită
- acțiunile sau inacțiunile medicului în înfăptuirea actului medical;
- erori de diagnostic;
- erori de tratament;
- erori care intervin în efectuarea operațiilor/procedurilor chirurgicale.
2.3.2. Prejudiciul
- Prejudiciul material
- Prejudiciul moral
- Probatorii ce pot fi administrate - elemente particulare
2.3.3. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul injust suferit de victimă
2.3.4. Vinovăția medicului - Culpa
- imprudență;
- neglijență,
- insuficiența cunoștințelor medicale
2.4. Cauze exoneratoare de răspundere
Concepul de exonerare de răspundere
Cazuri în care intervine exonerarea de răspundere a mediului deși există fapta și prejudiciul
Modul în care se probează și se obține exonerarea de răspundere
3. Categorii de Litigii
3.1. LITIGII care debutează cu Sesizarea directă a Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis („Comisia”), pentru ca aceasta să stabilească, prin decizie, dacă a existat sau nu o situaţie de malpraxis.
3.1.1. Faza administrativ - profesională - art. 679-685 din Legea nr. 95/2006
- Confidențialitatea procedurii
- Competența aparține Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis („Comisia”)
- Sesizare Comisiei se face de catre: a) persoana sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, care se consideră victima unui act de malpraxis săvârşit în exercitarea unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament; b) succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament. - Desfășurarea investigațiilor
- Raportul întocmit de expertul/experții desemnați - Decizia Comisiei de monitorizare stabilește dacă: a fost sau nu o situaţie de malpraxis
3.1.2. Procedura judiciară - art. 684 din Legea nr. 95/2006
- Decizia Comisiei de monitorizare poate fi contestată în instanță
- Legitimare procesuală activă: asigurătorul sau oricare dintre părţile implicate nu este de acord cu decizia Comisiei
- Termen formulare contestație: 15 zile de la data comunicării deciziei
- Competența aparține Judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat
3.1.3. Studiu de caz
- Spețe concrete prezentate
- Analiza modului în care a fost abordată apărarea în spețele prezentate
- Soluții pronunțate de către instanțele de judecată
3.1.4. Cum ne aparam efectiv
- Fundamentarea si gestionarea apararii in faza procedurala administrativa
- Fundamentarea si gestionarea apararii in faza procedurala judiciara
- Corelarea dintre procedurile medicale si expunerea juridica a acestora
3.2. LITIGII care debutează cu Sesizarea directă a instanţei de judecată, potrivit dreptului comun, ca formă de manifestare a liberului acces la justiţie – pentru ipoteza în care nu s-a depus, în prealabil, o sesizare la Comisiei.
3.2.1. Pacientul sau cine poate formula cererea de chemare în judecată (Calitatea de Reclamant):
- a) persoana sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, care se consideră victima unui act de malpraxis săvârşit în exercitarea unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament;
- b) succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament.
3.2.2. Medicul chemat în judecată și/sau Unitatea medicală la care acesta este angajat (Calitatea de parat)
- Aspecte de fapt și de drept ce pot fi invocate în apărarea Pârâtului (medic, spital, cabinet medical) și în contradovedirea susținerilor reclamantului din cererea de chemare în judecată.
- Probatorii ce pot fi administrate: utilitate, pertinență, concludență.
3.2.3. Competența de soluționare a cauzei
- analiza competentei instantei de judecata
3.2.4. Studiu de caz
- Spețe concrete prezentate
- Analiza modului în care a fost abordată apărarea în spețele prezentate
- Soluții pronunțate de către instanțele de judecată
3.2.5. Cum ne aparam efectiv
- Analiza si defalcarea in acuzatii concrete a intregii actiuni dedusa judecatii impotriva medicului.
- Analiza fiecarui punct din acuzatiile aduse si identificarea de parghii de aparare juridice corelate cu complexitatea problematicii medicale expuse.
- Defalcarea si expunerea problemei medicale dedusa judecatii in elemente clare si explicite, usor de perceput si de asimilat de catre instanta de judecata.
- Corelarea dintre procedurile medicale si expunerea juridica a acestora.
- Fundamentarea si gestionarea apararii pentru intregul caz.
- Fundamentarea si gestionarea apararii prin intocmirea intampinarii.
- Intocmirea, dincolo de apararea per se, a unei Cereri Reconventionale prin care medicul acuzat sa ceara la randul sau despagubiri de la acuzatori pentru prejudiciul moral suferit prin chemarea in judecata nefondata.
4. Raspunderea Disciplinara a Personalului Medical
4.1. Cadrul de reglementare / sediul materiei
Codul muncii
Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Sănătate pe anii 2023-2025 (CCM)
Regulamentul de Organizare și Funcționare al Unității sanitare Regulamentul de Ordine Interioară al Unității sanitare
4.2. Cercetarea disciplinară prealabilă
4.2.1. Demararea cercetării disciplinare prealabile
- Actul de sesizare al faptei - luarea la cunostință, de către angajator de săvârșirea unei fapte care ar putea fi considerată abatere disciplinară
- Emiterea de către angajator a Deciziei de cercetare disciplinară.
- Decizia de cercetare disciplinara prealabilă – elemente obligatorii (trebuie să descrie acțiunea, data producerii acesteia, prevederile avute în vedere ca fiind încălcate, cine a făcut sesizarea, data si ora la care are loc prima audiere din partea Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă).
- Obligația comunicării Deciziei de cercetare disciplinară prealabilă și a Actului de sesizare al faptei atât celui cercetat cât și sindicatului.
- Prima audiere – scopul și desfășurarea acesteia ( stabilește “dacă se consideră că exista o abatere disciplianara)
- Comunicarea acuzatiei și dreptul la apărare al salariatului (acordarea un termen de 2 zile pentru pregatirea apararii).
4.2.2. Desfășurarea cercetării disciplinare.
- Întrunirile Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă:
- Dreptul la apărare al salariatului - formularea şi susţinerea apărărilor în favoarea sa precum şi dreptul să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este, potrivit art. 251 alin. 4 din Codul Muncii
- Finalizarea cercetării - întocmirea unui Proces Verbal care va fi semnat atât de Comisie cât și de salariat, apărătorul acestuia.
4.2.3. Întocmirea Raportului în urma efectuării cercetării disciplinare și aducerea acestuia la cunoștința angajatorului
- Comisia sau persoana împuternicită cu efectuarea cercetării, întocmește un Raport cu concluziile cercetării disciplinare (se prezintă faptele salariatului, apărările sale precum și recomandările comisiei privind sancțiunea aplicabilă) pe care îl prezintă conducerii unitatii.
4.2.4. Emiterea deciziei de sancționare
- Aplicarea sancțiunii disciplinare se dispune prin Decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei - art. 252 alin. 1 din Codul Muncii.
- Elementele obligatorii ale deciziei de sancționare - art. 252, alin. (2) Cod muncii (lipsa lor generează sancţiunea nulităţii absolute a decizie de sancționare).
4.2.5. Predarea / comunicarea.
- Decizia de sancționare se predă personal salariatului ori, în caz de refuz al primirii, se trimite prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii.
4.3. Atacarea în instanța de dreptul muncii a deciziei de sancționare a salariatului
4.3.1. Cerere de chemare în judecată formulată de salariatul (medicul) în cauză:
Aspecte de fapt și de drept ce pot fi invocate în acțiune
Probatorii ce pot fi administrate: utilitate, pertinență, concludență
4.3.2. Calitatea de parat
- Pârâtul chemat în judecată este Unitatea medicală/Spitalul care a emis decizia de sancționare și la care medicul este angajat
4.3.3. Competența de soluționare a cauzei
- aparține Tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială domiciliază reclamatul
4.3.4. Studiu de caz
- Spețe concrete prezentate
- Analiza modului în care a fost abordată apărarea în spețele prezentate - Soluții pronunțate de către instanțele de judecată
4.3.5. Cum ne aparam efectiv
- Fundamentarea si gestionarea apararii in faza procedurala administrativa prealabila a Comisiei de Disciplina (analiza si gestionarea acuzatiilor, realizarea materialului explicativ, propunerea si pregatirea martorilor, etc)
- Fundamentarea si gestionarea apararii in faza procedurala in fata Comisiei de Disciplina (realizarea apararilor conform legii pentru a fi sustinute si prezentate in fata Comisiei de Disciplina, dreptul de a fi asistat de un aparator ales, dreptul de a nu declara nimic, dreptul de a solicita probe, etc)
- Contestarea Deciziilor precum si a Raportului Comisiei de Disciplina in faza procedurala interna.
- Fundamentarea si pregatirea apararii pentru instanta functie de raspunsul la Contestatie.
- Contestarea Deciziilor precum si a Raportului Comisiei de Disciplina in instanta de judecata.
- Realizarea apararilor in fata instantei de judecata. Gestionarea litigiului dedus judecatii.
5. Raspunderea Materiala a Personalului Medical
5.1. Cadrul de reglementare / sediul materiei
Codul muncii – Capitolul III
Regulamentul de Organizare și Funcționare al Unității sanitare Regulamentul de Ordine Interioară al Unității sanitare
5.2. Faza administrativă – desfășurată la nivelul unității sanitare
- Notă de constatare și evaluare a pagubei, prin intermediul căreia unitatea sanitară află/identifică paguba materială ce i-a fost adusă;
- Notă explicativă solicitată angajatului în legătură cu paguba;
- Recunoașterea faptei săvârșite și a întinderii pagubei;
- Acordul scris al părților cu privire la recuperarea contravalorii pagubei; - Procedura de Acord a părților - doar când paguba nu este mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie;
- Plata pagubei se face prin rețineri lunare din salariul angajatului;
5.3. Procedura judiciară - dacă părțile nu ajung la un acord
- Cerere de chemare în judecată formulată de unitatea sanitară împotriva angajatului care i-a adus paguba
- Probatorii unitatea sanitară
- Notă de constatare și evaluare a pagubei, prin intermediul căreia unitatea sanitară află/identifică paguba materială ce i-a fost adusă; solicitare probă cu martori care au cunoștință de cele întâmplate;
- Medicul are dreptul să depună o Întâmpinare prin care se apără în raport de cele susținute de unitatea sanitară
- Probatorii medic - acte, martori
5.4. Competența de soluționare a cauzei
- aparține Tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială domiciliază medicul pârât
5.5. Studiu de caz
- Spețe concrete prezentate
- Analiza modului în care a fost abordată apărarea în spețele prezentate
- Soluții pronunțate de către instanțele de judecată
5.6. Cum ne aparam efectiv
- Fundamentarea si gestionarea apararii in faza procedurala administrative
- Analiza cazului precum si propunerea de inchidere prin acord din partea angajatorului
- Fundamentarea si pregatirea apararii pentru instanta in cazul in care nu se sjunge la un acord cu angajatorul
- Realizarea Cererii de chemare in judecata
- Realizarea apararilor in fata instantei de judecata. Gestionarea litigiului dedus judecatii.
6. Raspunderea Penala pentru Malpraxis a Personalului Medical
Infracțiunile asociate malpraxisului comise de persoanel fizice – medici
6.1. Uciderea din culpă și vătămarea corporală din culpă - Aspecte de drept penal
Subiectul pasiv – pacientul
Subiectul activ - medicul
Latura obiectivă a infracțiunii
Elementul material al infracțiunii
Semnificația standardului profesional
Conduitele care pot constitui elementul material al infracțiunilor
- Conduite comisive
- Conduite omisive
Latura subiectiva
Urmarea
Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită a medicului și rezultatul produs, respectiv uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă
Culpa medicului
6.2. Aspecte de drept procesual penal în cazul celor doua actiuni
6.2.1. Acțiunea penală
6.2.1.1. Plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul infracțiunii de vătămare corporală din culpă
6.2.1.2. Sesizarea din oficiu în cazul infracțiunii de ucidere din culpă 6.2.1.3. Înștiințarea Colegiului Medicilor cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale și cu privire la hotărârile judecătorești definitive
6.2.1.4. Urmărirea penală in rem sau in personam
6.2.1.5. Formularea acuzației și stabilirea obiectului judecății
6.2.1.6. Probatorii ce pot fi administrate
6.2.2. Acțiunea civilă
6.2.2.1. Exercitarea acțiunii civile în procesul penal
6.2.2.2. Apărări ce pot fi formulate
6.2.2.3. Probatorii ce pot fi administrate
6.2.3. Studiu de caz
- Spețe concrete prezentate
- Analiza modului în care a fost abordată apărarea în spețele prezentate - Soluții pronunțate de către instanțele de judecată
6.3. Cum ne aparam efectiv
- Fundamentarea si gestionarea apararii in materie penala
- Elementele necesare antrenarii raspunderii penale
- Fundamentarea si realizarea apararii in faza procedurala de ancheta penala
- Fundamentarea si realizarea apararii in faza de instanta de judecata penala
7. Gestionarea si Abordarea Presiunii Mass-Media in Cazurile de Malpraxis
- Prezentarea cazului si a acuzatiilor aduse medicului in orice forma de comunicare mass-media se realizeazea ca o parghie de negociere a unei intelegeri pecuniare.
- Cum gestionam relatia cu mass-media.
- Raspundem sa nu acuzatiilor publice. Care sunt posibilele urmari si implicatii juridice pentru fiecare modalitate de abordare.
- Cum este perceputa de catre pacienti si de catre societatea civila imaginea medicului care este victima unor acuzatii de malpraxis.
- Cum abordam aceasta situatie, atitudinea personala si mesajele pe care putem sa le comunicam fara a ne prejudicia pozitia.